joi, 22 septembrie 2011

YANG ŞI YIN: NECURMATUL SUSPANS



Lumina e spiritul liber al geografiilor ce nu pot fi
decât trans-cosmice, adică şi
extra-cosmice. Mereu se decade în naivitate
ca în străinătate
poate cu vreun fulger fatal, ucigător
poate cu firul-şuviţă de smoală a(l)
bunicii Ariadna, mitologice şi moarte.
Însă întru continuitate
doi peşti arcuiesc principiile vieţii
perechea de semiluni din carne cu solzi Yang şi Yin
două mici cavităţi
                             şi cavatine
(…el şi cu tine…)
doi mormoloci de balene
chirciţi pentru ca omul-insul-pretinsul
să nu fie supra-extra-sine.

Exod din neputinţă
                               în neputinţă
prin întinsuri cu plămâni de zăpadă
cu berbece electronic sau psihedelic ce bate
în trans-infinitate
precum în zidul care nicidecum n-are cum să cadă
din simplu motiv – absenţa sa
din toate cărţile, pasienţele de filozofie
jucate onest
sau pripite, trişate.

Şi ce infinit cât tot ce nu există – chiar el, infinitul
şi în aceeaşi măsură existând în gura
magistrului cabotin...
Câte, zic, geografii cosmici şi, iată
categoric interzis de a se pune un punct
                                                               ci doar
trei icre avortate dintre solzii Yang şi Yin.
                                    
                           Din:
Leo BUTNARU  /  里奥 布特纳鲁


                                   DE DUPĂ O HIEROGLIFĂ 
                       (Poeme din China)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu