Apus în munţii Armeniei
Nu pun alături, aici, două imagini (prima – fotografică, pe care am captat-o acum o săptămână în munţii Armeniei, a doua – picturală, de patrimoniu) pentru a redeschide discuţia despre realism şi transfigurare artistică, imitaţie şi creaţie, vedere şi viziune, sau mai ştiu eu ce altceva… Nici pentru a demonstra superioritatea naturii faţă de artă sau viceversa. Aceste două imagini alpine le alătur pentru a pune în lumină – luminile frumuseţii naturale a munţilor Armeniei, dar şi geniul pictorului Martiros Saryan, care a ştiut să înfăţişeze lumii chipul patriei sale într-o sinteză de claritate, vrajă şi afectivitate pe înţelesul mai multora, doar. Pentru că ceea ce e pe înţelesul tuturor, de multe ori, pur şi simplu nu este artă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu