l. b. Cu bucurie şi mulţumiri preiau de la prieteni - spre prieteni readresându-le - următoarele:
Revista Fundațiilor Regale pe Internet Publicarea revistei începe cu numărul din martie 1934, în care semnează George Topârceanu, Gala Galaction, George-Mihail Zamfirescu, Constantin Noica. Comitetul de direcție al revistei era compus din Ion Alexandru Brătescu-Voinești, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu-Motru și Ion Simionescu. Redactorul șef al publicației era Paul Zarifopol. Revista a fost publicată de Fundația pentru Literatură și Artă “Regele Carol al II-lea”. Materialul înmagazinat electronic pe site-ul Bibliotecii este vast și sper să folosească tinerilor cercetători, precum și tuturor celor care doresc să cunoască extraordinara efervescență culturală și științifică a perioadei interbelice. |
... nopţile, de mi le-ar lumina soarele!
RăspundețiȘtergereDorm, leoarcă de vopsele, în patul meu,
în aşternutul meu din tablouri,
şi, tu, gura închizându-mi,
nu mă laşi să respir..., mă înăbuş.
Mă trezesc.
În suferinţele zilei ce se deşteaptă,
şi în speranţe încă nedesenate,
neînfăptuite în culoare, alerg...
Sus, spre penelurile uscate,
acolo sunt răstignit dis-de-dimineaţă;
precum Hristos, acolo mă ţintuiesc de şevalet.
Dar tabloul încă nu e terminat.
În el, totul e fulguraţie, sclipire revărsătoare...
Ici - o tuşă albastră; colo - una verde...,
roşie - culorile se potolesc...
Vine tihna...
Dar ascultă odată şi tu, mortul meu pat,
uscata mea iarbă - iubire ce m-ai părăsit!
Revenit-ai - ascultă ce am a-ţi spune!
Mă înfăţişai sufletului tău,
eu beau restul anilor ce ţi-au mai rămas.
Până-n gât sunt sătul şi de luna ta,
şi de a te păzi, precum o făcusem cândva...
Mă bucur că reproduceţi această traducere a mea din Marc Chagall, ca omagiu adus acestui mare pictor, dar şi poet demn de toată atenţia. Aţi restructurat uşor altcumva forma poemului - cred că autorul nu s-ar supăra.
RăspundețiȘtergere