luni, 20 mai 2013

MAIAKOVSKI, fără prejudecăţi



Vladimir MAIAKOVSKI  
(1893-1930)

PORTUL

Cearşafurile apelor au fost boţite sub burtă.
Pentru valuri le sfâşia un alb dinte.
Fusese urlet de sirene – de parcă la hurtă
goarne turnau amor şi pohtă ce minte.
Bărcile se lipiră de leagăne, la fiece intrare,
lângă mamelele mamelor minore.
În urechile asurzitelor vapoare
ardeau cerceii de ancore.

(1912)

NU ÎNŢELEG NIMIC

Intrai la frizer, spusei  – liniştit:
„Fiţi bun, pieptănaţi-mi urechile”.
Dintr-o dată netedul frizer s-a aricit,
faţa i se alungi, ca cea
a unei pere coapte, fragile.
„Nebunule!
Roşcovanule!” –
tresăriră-săriră cuvintele.
Între culmi, sudălmile agonizau ca-n vreme veche
şi în-de-lu-u-ng
capul cuiva chicotea,
smulgându-te din gloată, ca o bătrână ridiche.

(1913)

DAR VOI AŢI PUTEA?

Acoperii cotidiana hartă,
brusc, izbind vopseaua din pahar;
şi oglindii în blidul de piftie
ale oceanului fălci de barbar.

Pe solzii peştilor, lucioşi, de tablă
citii chemări de buze diafane.
Dar voi
nocturne aţi putea cânta
la flautul
înaltelor burlane?

(1913)


                                CEVA DESPRE PETERSBURG

De pe-acoperiş curg lacrimi în uluc,
spre palma râului schiţând o hartă;
iar în ceruri, buze ţuguiate sug
din vinete mamele ca de piatră.

Şi bolta – iată – limpede e, clară:
spre ţărmul unde marea se arată,
un beduin plouat mână-a povară
cămila Nevei, dublu cocoşată.

(1913)

                                 CĂTRE FIRME

Citiţi înaltele cărţi de fier!
Sub flautul literei lucitoare
oploşi-se-vor peşti afumaţi
şi napi cu plete aurii-amare.

Iar dacă veselia câinească
va cuprinde constelaţia „Magii” –
cei de la pompele funebre
vor trimite sarcofage.

Când, hirsută, ajunsă de plâns,
se va stinge-a felinarelor viaţă,
sub cerul crâşmelor înamoraţi-vă,
macilor de pe-a ceainicelor faianţă.

(1913)

IARĂŞI PETERSBURGUL

În urechi – căldicele petice de bal,
iar dinspre nord – omătul cărunt –
ceaţă, cu flămândă faţă de canibal,
rumegă oameni negustoşi-pământ.

Orele suspendate, ca brutala-njurătură,
după a cincea, a şasea atârnă, greoi.
Iar din cer priveşte-o oarecare pocitură
maiestuos, precum Lev Tolstoi.

(1914)

                                  PENTRU ISTORIE

După ce vor fi cu toţii-mpărţiţi, în rai şi iad,
pe pământ s-or face totaluri –
şi-o să iasă
că-n anul 1916
din Petrograd dispăruse lumea frumoasă.

(1916)

BATJOCURĂ

A coadă de păun voi desface fantezia într-un ciclu pestriţ,
sufletul îl voi lăsa-n puterea unui neaşteptat roi de rime.
Aş vrea iar să aud, cum în coloniţe de ziare s-or răsti leit ţâţ
cei care
stejarului ce-i hrăneşte din belşug
cu râtul rădăcinile au prins să i le râme.

(1916)

NOAPTE CU LUNĂ

(peisaj)

Va fi şi luna.
Deja
puţin chiar este.
Dar, iat-o, plină atârnând în văzduh,
peste creste.
Probabil, astfel dumnezeu răscoleşte
cu o minunată
linguriţă de argint
în a stelelor zeamă de peşte.

(1916)

Traducere - Leo Butnaru

2 comentarii:

  1. Începuturile futuristo-cnstructiviste și akmeiste ale lui Maiakovski nu mai impresionează azi, cum probabil n-au făcut nici atunci gaură-n cer. Dar exprimă căutătile firii sale în continuă scormonire și efervescență și în grafică, teatru, etc. Simple calambururi sterpe de emoție. O joacă pișicheră și teribilistă de-a cuvintele,premergătoare Norului din pantaloni, Ploșniței, etc. Traducerea la înălțime, atât cât e cota originalului, poate mai sus. Felicitări !

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc pentru aprecierea traducerilor. În ce priveşte opera de tinereţe a lui Maiakovski nu pot cădea de acord cu opiniile dvs. Însă diversitatea părerilor e în firea lucrurilor, ţine de cursul general al artelor.
    Şi o precizare: aţi avut în vedere, probabil, "Norul cu pantaloni".

    RăspundețiȘtergere