Printre liceeni

        Liceul Teoretic ”Spiru Haret” (Chişinău), în colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, iniţiază lunarul lecturilor literare, cu invitarea literaţilor de toate generaţiile şi manierele de a scrie. Evenimentul este cu atât mai important, cu cât şi elevi de-ai noştri se vor produce în calitate de invitaţi-condeieri (tineri, bineînţeles), alături de nume consacrate în ale scrisului. Recent, liceul „Spiru Haret” a fost vizitat de un grup de scriitori „aduşi” de un prieten mai vechi al instituţiei noastre, poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul Dumitru Crudu. În calitate de oaspeţi i-am avut pe scriitorul Leo Butnaru, poeta şi publicista timişoreană Moni Stănilă şi tânăra poetă şi prozatoare de la Chişinău Ecaterina Bargan. Invitaţii şi-au citit din bucăţile literare recente, impresionând publicul, destul de numersos, de altfel, ca să mai fie loc la sfârşitul lecturilor pentru întrebări pe marginea celor audiate. Probabil, întrebarea generală care plutea în sală era: Când vom mai avea asemenea întâlniri? Aşteptând cu emoţie să ne întâlnim şi luna viitoare, rămânem în speranţa ca această oră de lecturi literare să se completeze cu ora de polemică literară, care să atragă tot mai mulţi tineri în lumea miraculoasă a cuvântului.

           Trăiască literele româneşti şi cei care le inspiră eternitate!

Sursa:
http://www.spiruharet.md/system/

COLOCVIILE AVANGARDISTE ŞI PREMIILE REVISTEI "ATENEU – 2010"

Festivitatea de premiere. Violeta Savu, Adrian Jicu, Carmen Mihalache, Leo Butnaru, Dumitru Brăneanu, Ion Pop  (Bacău, Centrul "George Apostu", 2010)

           Chiar şi în aceste momente mai puţin prietenoase pentru cultură, pentru dezbateri intelectuale, Revista ATENEU din Bacău şi-a respectat tradiţia şi blazonul organizând, în colaborare cu Facultatea de Litere a Universităţii "Vasile Alecsandri", Colocviile anuale. Invitaţi de seamă, un public receptiv au participat la deschiderea oficială, moderatorul manifestării, prof.univ.dr. Vasile Spiridon, având daca nu o misiune dificila, cel puţin una care i-a dat posibilitatea de a crea un dialog natural, interesant, despre o temă aflată de mulţi, de foarte mulţi ani în discuţie: avangardismul, curent literar, dar cu influenţe majore şi în muzică sau artele plastice. "Colocviile Revistei ATENEU sunt o întâlnire anuală şi o sărbătoare pentru oamenii cărţii şi nu numai, important este că am reuşit să avem alături de noi, de cititorii revistei, invitaţi de seama, în fiecare an punând în dezbatere teme actuale ale culturii moderne. Anul acesta am ales tema «Fascinaţia avangardismului. Permanenţa fenomenului în mişcările literare şi artistice». Invitatul nostru special este prof.univ. Ion Pop de la Cluj, apoi poetul Leo Butnaru, un cunoscător, dar şi traducător al avangardiştilor ruşi, muzicologul Liviu Dănceanu, un promotor al muzicii contemporane, poetul şi prozatorul Ion Fercu, scriitorul C.Th. Ciobanu, Doina Cernica, Gheorghe Iorga, dar şi redactorii revistei Ateneu Adrian Jicu, Marius Manta, Dan Perşa, Violeta Savu şi Ştefan Radu", ne-a spus Carmen Mihalache, redactor şef al Revistei.

            După-amiază, într-o atmosfera intimă, unde nu a fost nevoie de prezentări protocolare, în sala de la Centrul Internaţional de Cultura şi Arte "George Apostu", partener al manifestării, a avut loc decernarea Premiilor Revistei ATENEU pe anul 2010. Fiecare premiant a beneficiat de un laudaţio, astfel că participanţii au putut să aprecieze alegerea juriului, format din redactori ai revistei, critici literari. Redactorul şef, dna Carmen Mihalache, le-a mulţumit tuturor pentru sprijinul acordat, pentru colaborările lor fructuoase în paginile revistei pe care o conduce si a mulţumit, nu?, şi editorului, care este Consiliul Judeţean. Nu s-a vorbit de criză, de necazuri, de greutăţi, s-a vorbit de literatură, de muzică, de artele frumoase, într-o seara superbă de toamnă. Suspansul a trecut şi primul premiat a fost profesorul, eseistul, traducătorul din persană Ghiorghi Iorga, el primind un Premiu Special pentru traducerea şi publicarea lucrării „Omar Khayyam şi complexele mitului european”, România făcând parte din cele 20 de ţari care l-au tradus pe autorul persan al rubaiatelor direct de la sursă. Un alt Premiu Special i-a fost acordat muzicologului, dirijorului şi scriitorului Liviu Dăceanu, pentru valoarea demersului artistic în promovarea muzicii contemporane.

             Premiul pentru poezie pe anul 2010 a fost acordat poetului, eseistului, prozatorului, traducăorului, autor a 65 de volume, 15 numai de poezie, Leo Butnaru, un neobosit colaborator al revistei, un călător perpetuu. Cartea care l-a adus în posesia premiului poarta titlul "Ordine de zi, ordine de noapte".

        Premiul pentru prză pe anul 2010 i-a revinit poetului, prozatorului, gazetarului Ion Fercu, pentru romanul “Z”.

              După un excelent moment artistic, prezentat de un grup de elevi de la Liceul de Arta din Bacău, a urmat decernarea Premiului de Excelenţă profesorului clujean Ion Pop, pentru studiile, tratatele, exegezele consacrate avangardismului european şi românesc.

Gheorghe Baltatescu

Ziarul Deşteptarea
(http://www.desteptarea.ro/colocvii-avangardiste-si-premiile-revistei-ateneu-2010.html)

*      *     *

Centrul de Cultura si Arte "George Apostu" din Bacău a gazduit festivitatea de decernare a prestigioaselor Premii ale Revistei de cultura Ateneu.

             În acest an, distincţiile au fost acordate criticului si istoricului literar Ion Pop (Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate), scriitorului Leo Butnaru (Premiul pentru Poezie pentru volumele “Ordine de zi, ordine de noapte” – Editura “Valman” şi "101 Poeme – antologie 1976 – 2009" – Editura “Biodova”) şi prozatorului Ion Fercu (Premiul pentru proză pentru romanul “Z” – Editura “Junimea”).

          Juriul format din redactorii Revistei a acordat şi două Premii speciale, muzicologului Liviu Dănceanu, "pentru valoarea demersului analitic vizând cunoaşterea şi promovarea muzicii contemporane", şi orientalistului Gheorghe Iorga, pentru traducerea poeziei lui Omar Khayyam”.

             Festivitatea de premiere a încheiat ediţia 2010 a Colocviilor Revistei Ateneu, ediţia a XXX-a, eveniment care a debutat în amfiteatrul Facultăţii de Litere a Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău, unde premianţii din acest an, alături de scriitori, profesori si studenţi au participat la dezbaterea pe tema "Fascinaţia avangardei. Permanenţa fenomenului în mişcările literare şi artistice". Discuţia, moderată de criticul literar Vasile Spiridon şi de Carmen Mihalache, redactor sef al Revistei Ateneu, a surprins momente din istoria avangardei internaţionale, în literatură şi artă, cu accent pe desfăşurarea fenomenului în România, Rusia si Ucraina.

Laura Huiban

                             Constantin Donea şi Leo Butnaru, 12. XI. 2010, Bacău

Ziarul de Bacău
(http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2010/11/19/premiile-revistei-ateneu-pentru-anul-2010.html)

ÎNSEMNE

PREMIILE ASOCIAŢIEI PUBLICAŢIILOR LITERARE

ŞI

EDITURILOR DIN ROMÂNIA

           A XII-a ediţie a Galelor APLER a avut loc vineri, 12 noiembrie 2010, la Casa Tineretului din Câmpina.

          Membrii juriului au fost pentru al treilea an consecutiv profesorul universitar, scriitorul Mircea Muthu (preşedinte), criticul de artă  Dorana Coşoveanu, profesorul universitar, criticul literar Vasile Spiridon şi criticul literar Radu Voinescu care, aflaţi în ultimul an de mandat în funcţia respectivă, au hotărât să decerneze următoarele premiile pentru 2009:

– Editurii Academiei Române, Editura Anului;

– Leo Butnaru, Scriitorul Anului;

– Gherasim Rusu Togan, Critică Literară;

– Revistei Hyperion, redactor-şef Gellu Dorian;

– Valentin Talpalaru, Jurnalism Cultural.

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

DESPRE TEMPERAREA NECESARĂ

           În interminabila retorică despre merite şi meritologie un capitol aparte îl constituie lăudăroşenia unor foşti demnitari din anii 90 (ai secolului trecut), pe care evenimentele şi conjuncturile, unele destul de tenebroase, i-au propulsat spre vârfurile puterii.

          Îl auzi pe unul cum se dă mare şi tare că el anume a decis ca, în sfârşit, să fie demontat monumentul lui Lenin şi dus aiurea, chiar dacă ştia că îl paşte riscul etc.

         Altul spune că anume el era cât pe ce să refacă joncţiunea celor două maluri ale Prutului, alias reîntregirea, reunirea etc.

         Un al treilea se dă în spectacol, amintind mereu că graţie lui au fost instalate ici şi colo busturile unor personalităţi nedreptăţite de bolşevism etc.

         De se creează impresia că întregul guvern de pe atunci nu însemna decât un singur om, el, ex-ministrul (nu obligatoriu – prim).

         Însă acesta nu e decât aşa, o mică şi falsă impresie pe care dânşii ţin să ne-o inoculeze. Pentru că, dragii noştri ex-demnitari „mari şi tari”, nu uitaţi că, pe atunci, eram şi noi, cei mulţi. Ba aş spune că, la începutul anilor 90, politica nu se făcea atât în cabinetele ministeriale şi cele de la preşedinţie, cât în stradă, în piaţă. Deciziile cu care vă lăudaţi că le-aţi luat fuseseră, de fapt, deciziile celor mulţi, ale zecilor de mii de cetăţeni care, în viitoarea Piaţă a Marii Adunări Naţionale, decideau ce şi cum, şi cu Lenin, şi cu eventuala reunire, şi cu remanierile în materie de bustologie, şi cu… cu toate, domnilor ex-demnitari. Semnăturile birocratice nu ar fi însemnat absolut nimic, dacă nu vedeaţi prin geamurile din clădirea în care se află guvernul sau preşedinţia că în piaţă mulţimea vă este de pavăză, de scut şi chiar vă ţine… din scurt, cerând imperios să faceţi cutare şi cutare. Atunci, în toate, nu era protagonist curajul personal al unui sau altui mahăr, ci domina şi decidea Curajul Poporului.

         Apoi, stimaţi colegi de mişcare naţională întru democraţie, chiar să uitaţi atât de… nedelicat de artileria grea ce bătea dinspre Uniunea Scriitorilor, dinspre redacţiile unor publicaţii curajoase?! Să uitaţi de articolele programatice pe care le-au semnat unele ilustre personalităţi ale acestui pământ? Păi, semnăturilor uşurele ale birocraţilor nu veneau decât sub semnăturile grele ale scriitorilor şi jurnaliştilor. De ce continuaţi să vă auto-măguliţi că chiar numai modestele voastre iscălituri ar fi decis totul şi în toate?...

          Astfel că, stimaţi ex-demnitari, nu vă daţi chiar cei mai ex-tari, aproape ţari… Est modus in rebus – nu? Adică, această măsură în toate însemnă şi punerea de surdină, atenuare vocilor lăudăroşilor. Înseamnă redactarea onestă a grăbitelor memorii pe care le ticluiţi unii, în care, bineînţeles, protagonistul protagoniştilor este el, autorul, ex-demnitarul, şi nicidecum cei mulţi care, atunci, la începutul anilor 90, contau cu adevărat.

           Pentru că, de nu punem surdina (necesară), totul rămâne pe vechi, adică: de-a surda… Iar absenţa imperativei temperări ne duce cu gândul la amara exclamaţie a anticilor: O tempora, o moris!...

       P.S. E de presupus că, dacă nu vă lăsau cei mulţi din mâini, aţi fi continuat să faceţi… minuni (?)…