Rugămintea de a mi se returna poemul
Şi totuşi într-o bună zi
poate că chiar azi
chiar dacă mă încearcă o
spuză de necaz
îmi voi lua inima şi
inspiraţia în dinţi
rugându-l pe marele poet
X: întoarce-mi poemul
pe care îl tot reciţi
lumii
pe care îl tot publici în
traduceri până şi în
limba stelară a lui
Hlebnikov;
întoarce-mi poemul; de ce
ţi-ai împăunat orgoliul
ba chiar şi sufletul în
poemul meu
în metaforele lui
sclipitoare
care se ştie nu sunt decât
stropi de eternitate;
întoarce-mi poemul din
care
pe coperta patru a
fiecărei cărţi inserezi
ba un fragment ba altul
din emoţiile emanate
din conţinutul său
adânc-înalt.
La intersecţia dintre două
mari şcoli
antică şi avangardistă
tu scrii rânduri din
poemul meu pe cele trei ochiuri ale semafoarelor
semnificând prezentul
trecutul şi viitorul – urmează
să potriveşti culoarea
pentru fiecare din aceste dimensiuni temporale;
la intersecţiile unde se
află aceste semafoare
opreşte până şi umbra lui
Marinetti purtată de umbra unui automobil
mai frumos – zice
italianul – decât umbra
Victoriei din Samothrace;
opreşte citeşte – şi
dacă nu ţi-aş fi spus eu
primul – întoarce-mi poemul
acest lucru l-ar fi făcut
intempestivul italian
crezând că poemul meu este
poemul său şi
forţându-te să i-l întorci
lui
în loc ca metaforele să
revină la cel care le-a izvodit
umila mea persoană.
La aceste intersecţii cu
semafoare inter-temporale
vârstele poeţilor nu au
nicio relevanţă
necontând că tu eşti între
mai vârstnicul Marinetti
şi anii mei oricum mai
puţini – chiar aşa
nu contează vârstele
poeţilor
ci vârstele poemelor care
sunt cu totul altele decât
vârstele pământene sau
sub-
pământene – iar acest poem
care trebuie să mi-l întorci
e mai mare decât tine
tu nefiind încă la vârsta
dar mai ales la experienţa
ce te-ar sprijini să
creezi astfel de poeme
cum e chiar cel pe care
trebuie să mi-l întorci
astfel că pur şi simplu e
de demnitatea ta să-mi redai poemul
îţi place sau nu aceasta –
poezia
e cea mai importantă
proprietate privată din câte pot exista
conţinând de-a valma
biografia lui Dumnezeu
şi microscopicul CV al
autorului
şi ample pasaje din
Testamente
spre exemplu Cântarea
cântărilor
Cântarul cântarelor…
Prin urmare
te rog iar şi iar: (în)toarce-mi
poemul la care ţin atât de mult
la care…
Chiar acum
dă-mi-l! dă-mi-l!!
dă-mi-l!!!...
Ah cât de gentil
ce echitabil şi corect
eşti
prietene Poete care iată
chiar acum
mi-ai şi (în)tors poemul –
este chiar
poemul pe care-l scriu
acum
este exact prezentu-mi
poem – de aici în sus
de sus în jos
tors
reîntors
şi care s-ar putea
intitulat simplu: RUGĂMINTEA
DE A MI SE RETURNA…
Pardon! – DE A MI SE DĂRUI POEMUL…
21.VIII.2013
Vila „Stancu”, Neptun