marți, 5 martie 2024

POEME DIN RĂSUNETUL CULTURAL

 


 
În bătaie de vânt, în bătaie de gând
 
La peste șaptezeci de ani de acasă
să vezi ce nebunie 
să  vezi ce gând
de parcă oarecum chiar aș fi luat la rost: că poate
nu mai e bine să mă accept așa cum sunt
așa cum am fost.
 
Însă și mai marea demență
gândul și mai zurliu
e că eu mie însumi nu-mi pot spune cum să fiu
pentru ca să nu mă mai accept așa cum sunt
așa cum am fost
în bătaie de vânt
în bătaie de gând
nicicând la adăpost.
 
Ispita definiției
 
Interiorul infinitului este exact
(poate chiar mai mult de atât) cu
exteriorul infinitului
dat fiind că infinitul e pretutindeni – adică
în interiorul și în exteriorul său.
Iar când se spune: fără sfârșit
e același lucru de parcă s-ar spune: fără început
tot ce există
cosmosul cu toate ale lui
însuși nesfârșirea
fiind mereu la mijloc;
 
la mijloc se naște și se moare
exact la mijloc se află începutul și sfârșitul
adică – infinitul în propriul său centru
din care pornesc aproape proverbial
cele două linii perfect paralele, care
obligatoriu se întâlnesc undeva în infinit.
 
Eu cred: în vârful unghiului
dintre degetele
Lui Dumnezeu.