POEME PRIN ANI

 

 

&
 
Spre limba maternă venim
din limba paternă – Tăcerea
Dumnezeiască…
 
&
 
Homer nu a scris niciun rând
Socrate nu a scris niciun rând
 
În absența manuscriselor
zeii îi ascultau în original
 
după care urmă evanghelistul exasperat
de sărăcia cuvintelor
și de cei fericiți săraci cu duhul
alinat de îmbelșugarea tăcerii
pe când ajunsese să scrie resemnat
              cuprinsul testamentelor
 
&
 
Se isprăvi și guralivul Demostene...
 
Îl credem
                  pe tăcerea-i de onoare...

DIN POEZIA LUMII

 

POEME PRIN ANI

 

DIN STRICTUL NECESAR

 

NOU, DIN POEZIA AVANGARDEI

                                                     BUN DE TIPAR

Poeta, prozatoarea și pictorița Elena Guro (Nothenberg, 1877-1913) se trage din neamul nobiliar de Mercury. Împreună cu soțul ei Mihail Matiușin au fost printre cei mai activi protagoniști ai avangardei ruse, aripa petersburgheză, ea – una dintre puținele femei atașate respectivei tendințe artistice reformatoare. A fondat „Uniunea tineretului” – societate a artiștilor plastici, care a activat în perioada 1909-1913.

*                       *                            *

Cititorul s-ar putea întreba: Din ce considerente o parte din textele lui Vasili Mazurin (1872-1939) este încadrată avangardismului? O făcea și Ghennadi Ayghi, poetul și exegetul avangardei ruse, dat fiind că, în mare, poezia lui Mazurin e categoric străină futurismului. Însă, spre sfârșitul vieții, acest autor s-a dovedit a fi printre novatorii prozodiei ruse, spre atare căutări creatoare îndrumându-l Walt Whitman, de creația căruia, precum se știe, se leagă, implicit, întreaga epocă a avangardismului european.

DIN POEZIA FRANCEZĂ

 

POLITICIENI? EXECRABILI!

 

                         PAGINI DE JURNAL / 6.VI.2021

 

Churchill, Pompidou, Dex-ul și politicienii de pe aici: Nu mai e un secret că foarte mulți dintre pretinșii politicieni de orice rang dintre Nistru și Prut au o cultură generală îndoielnică, o execrabilă cunoaștere și aplicare a limbii române. (Din păcate, asta îi privește și pe unii senatori sau deputați din dreapta Prutului...) Îl auzisem mai acum câteva zile pe un guraliv șef de partid ce se tot bate cu pumnul în piept (adică... în deșert) că el „s-a isprăvit cu problema” (perfidul și infectul kuliok). Adică... a murit odată cu problema pe care, cică, a rezolvat-o. Însă iese că ea, problema, l-a... rezolvat pe el. Să deschidă DEX-ul și să afle (cu uluitoare mirare!) că „a se isprăvi”, la modul reflexiv, printre altele înseamnă, pur și simplu, „a muri, a se termina, crucea cu el”. Altcineva, tot politician dorind să fie, zice că:

„Apropo... coaliția nu se discută... ci se anticipează între oameni deștepți (școala mea din UK)”. (Hazlia Purleșteanu.)

Dacă ar fi deschis DEX-ul, autoarea „deșteaptă” și lăudăroasă cu școala pe care, cică, a făcut-o ar fi încercat marea dezamăgire, că „a anticipa” nici pe departe nu înseamnă ce credea dânsul/dânsa că semnifică!

Pentru a nu ne referi și la limbajul macaronic al unui fost președinte, dar mai ales fost milițian, Voronin.

În genere, până a cuvânta în public, până a ticlui mesaje pe Facebook, pretinșii politicieni ar trebui să mai consulte gramatica, să mai deschidă dicționarele, să mai învețe.

Nu e treaba lor, ar zice?

Eu nu le pot aminti decât că prim-ministrul britanic Wiston Churchill a scris cărți, a fost chiar laureat al Premiului Nobel pentru Literatură! Iar pe masa mea se află o superbă, competentă antologie a poeziei franceze, semnată – de cine credeți? – de Georges Pompidou, fostul președinte al Republicii Franceze care, de altfel, avea mulți prieteni printre oamenii de cultură. Iar el nu a fost o excepție.

Să ne amintim că unii dintre prim-miniștrii Românii din interbelic erau intelectuali rasați.

În ce privește Interriverania Prutonistreană, ce ar mai fi de spus politicienilor? La carte, măi, la carte!