vineri, 25 noiembrie 2022
joi, 24 noiembrie 2022
REVISTA „NEUMA” ÎNTREABĂ
miercuri, 23 noiembrie 2022
luni, 21 noiembrie 2022
duminică, 20 noiembrie 2022
ANUL LITERAR 2022
Cum a fost anul literar 2022 pentru dumneavoastră?
Ce ați făcut dumneavoastră, ca scriitor?
L.B. - La editura „Limes” mi-a apărut volumul „Surâs complice ideii”, texte
compacte, esențializate, pe care unii colegi de la reviste le trec la capitolul proză, alții – la eseuri (yes-euri), mai ceilalți – la poeme în proză, ele fiind de o formațiune deloc ușor de definit, nelăsântu-se clasificate, poziționate sub aspect teoretic. Evit și eu să le găsesc o așezare, o lămurire de gen, dar, lejer-ludic, le zic: ceva între proză, yes-eu, poem sau absolut viceversa, în această blândă butadă (cu inflexiuni de... baladă) mai important părându-mi-se a fi: ...absolut viceversa. La „Junimea” din Iași mi-a fost editată antologia de eseuri „Pasiența purtătorului de oglinzi” (coordonată și prefațată
de cernăuțeanul bucureștenizăt Ștefan Hostiuc).
Un tandem editorial româno-israelian, Cervantes-Saga, mi-a publicat volumul „Corespondență” (23.IX.1983
– 15.IV.2015), care îi are de protagoniști-adresanți pe regretații prieteni
și colegi Vasile
Levițchi (1921–1997), Ion Zubașcu (1948 – 2011) și letonul Leons Briedis(1949 – 2020), care au fost oameni și
scriitori cursivi, coerenți,
inteligenți, atenți. Și după plecarea lor în Câmpiile Elizee, dulceața
prietenie rămâne a fi sarea destinelor noastre. În fine, cu umilința
umilințelor simplului pământean, îndrăznesc să pun aici un strop de
retorică: Dacă nu I s-ar fi potrivit și
Lui, credeți că Dumnezeu găsea necesară izvodirea cuvântului Prieten?
La Roma, Moscova (...până la război!) și Belgrad mi-au
apărut cărți de poeme traduse în, respectiv, italiană, rusă și sârbă – „Ta
sabato e domenica” (Sâmbătă spre duminică),
„Будда и полицейский” (Buddha și
polițistul), „Od subote do nedelje” (Sâmbătă
spre duminică).
La rândul
meu și, cred, fidel sieși, din traducerile prin ani am publicat volumul de
poeme al lui Yvan Goll „Cercurile magice” („Alfa”, Iași), autor pe care cei ce țin
cu tot dinadinsul să-l definească, să-l poziționeze expres, atât în istoria
literaturii, în general, cât și în particularitățile ambientelor literare din
care a descins și s-a format, ar fi înclinați să creadă că în filoanele liricii
sale ar aparține totuși expresionismului german, în fermentația căruia a
propagat ideația suprarealismului francez.
Pentru prima
oară a fost editate în traducere românească un volum al lui Mihail Semenko,
„Raidul meu în eternitate” (poeme manifeste, articole programatice; „Tracus
Arte”), fondatorul avangardismului literar ucrainean, scriitor foarte valoros,
căzut jertfă represaliilor bolșevice în anul 1937. Am publicat în traducerea cartea de poeme a Valentinei Novkovic (Serbia) „Descântec de tandrețe”.
Am continuat
să scriu pentru rubricile, pe care mi le-au oferit generoase reviste – „Argeș”,
„Hyperion”, „Bucovina literară”, „Expres cultural”, „Revista literară”, „Spații
culturale”. Să nu se creadă că e complicat să scrii, azi, pentru mai multe
publicații, deoarece unele dintre ele, precum se știe, apar o dată la două luni
sau chiar trimestrial. Țin să-i mulțumesc și „României literare” pentru găzduirea
unor pagini de ale mele.
Cu modestia
de rigoare menționez că antologia de poezie universală (publicată, fascicole, pe
parcursul a mai bine de un deceniu în revista „Argeș”) „Clavecine și
vecinătăți” (Panfilius, Iași) a fost
apreciată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.