marți, 1 decembrie 2009
Leo BUTNARU
ÎN AL ZECELEA CER
Nu doar cele nouă ceruri danteşti -
în al zecelea cer se află poezia - în
cerul gurii lui Dumnezeu...
CUM CITEŞTE SFÂNTUL
Cum citeşte un sfânt?
Întâi
de la privirea lui
se aprinde primul cuvânt
care
cu flăcăruia sa
luminează următorul cuvânt
ce se aprinde şi el
în continuare de rând
luminând
şi aprinzând
al treilea cuvânt
ce-l luminează
şi-l incendiază pe următorul...
Anume aşa citeşte un sfânt
cuvânt cu cuvânt
ce se aprind
pe următorul cuvânt luminând
aprinzând...
Anume aşa - luminează
aprinde
arde
cuvânt după cuvânt
fără a lăsa urme
scrum de sens
mai rarefiat
mai dens
încât
nimeni nu ştie ce a citit
totuşi
un sfânt...
HOKKU
De pe frunza bambusului
barza ciuguleşte melcul
trosnindu-i cochilia-n clonţul dur.
...Dar nici chiar acesta nu e
cel mai scurt poem despre moarte...
DOR DE CASĂ
Sankt-Petersburg. Neva sub gheaţă.
Amintirile avangardei de acum o sută de ani,
ale secolului de argint - argintată
era până şi sârma ghipată a Gulagului
în care
a murit Mandelştam
poate că de argint ar fi fost
şi glontele ce intrase în tâmpla lui Maiakovski
şi caloriferul de care a fost izbit cu capul
Serghei Esenin în hotelul
"Angliter"...
Viforniţa nărăveşte să urle
dar
se răzgândeşte şi, civilizat,
maiakovskian,
încearcă să cânte sonate la
(şi în - la major) flautul
înaltelor burlane.
O pală
de auroră boreală.
Ah, dacă aţi şti ce frică trag
în noaptea aceasta
gospodinele din România că
ar putea să nu li să prindă
răciturile de Bobotează!...
5 ianuarie 2009
CURRICULUM POEMATIS
...m-am născut pe
05. 01. 1949... - în autobiografii
precum în logica obligatoriu formală
a poeziei
şi cifrele sunt
jocuri de cuvinte...
NU
ticăitul, obişnuitul tic-tac -
îndărătnicul efort al ceasului care
nu vrea să ajungă natură moartă
TU, EU...
oricum
e ceva, totuşi, să ai ocazia
în două secole la rând să spui
în secolul trecut... (- şi
să ai tristă dreptate...)
PE TOATE
...şi farmacistul mi-a spus:
"timpul le vindecă pe toate"
întorcându-mi mănunchiul de reţete...
BUCUREŞTI - CHIŞINĂU
revenind acasă
scot la balcon
să se aerisească
rucsacul ce miroase a
vagon de tren
DUPĂ CăDERE
chiar tu să fii simbolul
naţiunii noastre
fântână ce te deschisei
după căderea lui Manole?...
SENZAŢII
...în timp de boală, pe când, răcit
stai în pat: rotunjimea căldurii ceştii de
ceai
pe care ţi-o pui pe piept,
în dreptul inimii;
...când eşti sănătos, bun de petrecere -
căldura
cămăşii abia ridicată
de sub talpa fierbinte a fierului de
călcat
şi aruncată pe umeri...
FUMĂTOAREA, VEIOZA
1
Miez de noapte
sau poate
trecut de el. La
colţul străzii - vinişoarele vineţii
prin falangele cvasistrăvezii ale prostituatei
ce aprinde chibritul în
scoica palmelor
2
la colţul străzii
prostituata - atât de blondă!... - fluturii
înserării
o asaltează
ca pe o veioză...
GRĂDINĂ PUBLICĂ
la prima ţâşnitură a
havuzului redeschis
primăvara -
zburătăciri de vrăbii,
porumbei;
tresărire bătrânilor pe bănci
OMUL, BOSCHETARUL
În curtea blocului - om de zăpadă:
Boschetarul îi şterpeleşte
nasul de morcov...
FORMĂ
Se scutură bujorii.
Sub vază - o formă nouă,
imprevizibilă
din când în când modificată
de o altă petală
de altele...
TOAMNĂ TÂRZIE
Muzicantul milog
se mişcă după soare
căutând colţuri de stradă unde
bătaia luminii i-ar încălzi
degetele.
ÎNCÂT
Omul e atât de neştiutor,
dar mai ales - hazliu
sau poate - iresponsabil
încât
poate spune orice,
spre exemplu:
nemurire.
TRUC
în lanul de grâu
dintr-un pulverizator de frizerie
fotograful stropeşte
câţiva maci - ...îi
înrourează....
GLEZNE
Ce scurtuţe
picioruşele vrabiei - o
picătură de rouă i-ajunge
la glezne.
MILA 23
Fluturând din vâslă
lipoveanul apără de pelicani
peştele din barcă.
AŢIPIT
Fluture aţipit
se plimbă cu uşa
închisă - deschisă a
căminului cultural.
MONASTICĂ
Spre chindie,
bătăile de toacă ale monahinei
şi cele de ciocan ale tinichigiului
ce potriveşte tabla pe
acoperişul mănăstirii.
POCNET DIN DEGETE
Odată
un pocnet din degete
mă duse la gândul că
în sfârşit
Arhimede găsise punctul de sprijin
eu însă nefiind sigur că între timp
şi între spaţii
grecul renunţase
de a mai răsturna Pământul...
ADERENŢĂ
Pe burlan
omizile urcă spre acoperiş
ceea ce nu reuşeau să facă
până să apară
spuza de rugină.
HĂRŢUIRE
imprudent
Adam îi propune Evei
să discute filozofie
ceea ce de fapt
nu e decât
hărţuire spirituală
PAUZĂ
Venim în această lume
ca să murim;
plecăm din această lume
ca să murim.
Viaţa - pauză
între ce
şi ce?
DUPĂ 20 DE ANI
Au mai trecut douăzeci de ani... - asta,
la Dumas ar suna memorabil,
iar la Shakespeare - zguduitor...