CARTE DE LA MAREA CASPICĂ

 

LA BAKU, ÎN MÂNA POETULUI ȘI TRADUCĂTORULUI, REDACTORULUI DE CARTE SALIM BABULLAOGLU

volumul bilingv de poeme, apărut în Azerbaidjan. Îl aștept la Chișinău, unde să-i mulțumesc și sponsorului Vugar Novruzov, doctor în drept.

Leo Butnaru. Mirvari səhər // Dimineață-n mărgăritare : [poeme, ediție bilingvă azero-română; traducători: Zhala Ismail, Javanshir Yusifli, Salim Babullaoglu]. – Baku : Mücrü. – 2023. - 184 p.

*

Se știe că limbajul poeziei este considerat drept cea mai înaltă formă de comunicare. În cazul nostru, ne referim la poezia de o expresivitate aparte, cea a lui Leo Butnaru, care, grație prezentei cărți în format bilingv, va confirma cu siguranță importanța propriu-zisă a poeziei.

Folosindu-mă de fericitul prilej, țin să adresez sincere mulțumiri traducătorilor, care au contribuit la ctitoria cărții. De asemenea, îmi exprim recunoștința pentru Uniunea Scriitorilor din Azerbaidjan, care a apreciat și a prețuit întotdeauna în mod deosebit relațiile literare dintre țările noastre.

Alexandru Esaulenco,

Ambasadorul Republicii Moldova

în Republica Azerbaidjan

O INVITAȚIE GENEROASĂ

 

YES-EU DIN ATENEU

 

UN ALT POET AL AVNGARDEI UCRAINENE, UCIS DE BOLȘEVICI

 

 

MOR ȘI POEȚII DE FOAME...

 

DIN POEZIA AVANGARDEI UCRAINENE

O VIZITĂ LA ION DRUȚĂ. MOSCOVA

 

VIZITĂ LA ION DRUȚĂ

Jurnal

 
27.II.1977
 
        Suntem tot mai des „ciupiţi” de C.C. Literatura publicată în „Tinerimea...” le cam stă în gât. Merge greu. Unii inşi au grijă să fim ţinuţi în şah permanent. 
        „Sovetskaia Moldavia” critică „Mirosul de gutuie coaptă” a lui Druţă. Nuvela a apărut încă acum patru ani, însă, aici, tot atâta vreme a fost trecută sub tăcere... Acum?... Vedeţi, ’neavoastră... Se ştie de unde porneşte campania.
        Şi tocmai acum câteva zile mi s-a ivit ocazia să plec la Moscova. L-am rugat pe Ion Druţă să-mi facă rost de un bilet de favoare pentru „Sfânta sfintelor” (Teatrul Armatei; regia lui Ion Ungureanu). M-a invitat să-i fac o vizită acasă. Plecând de la el, am rămas convins că, acolo, la Moscova, Druţă e mult mai informat decât s-ar crede despre cele ce se pun la cale la Chişinău. Zicea că vrea să rupă orice legătură cu editurile şi teatrele din Moldova.
        Mă mustră uşor că aş fi, chipurile, prea timid. „Şi atunci, la întâlnirea de la Institutul Agricol, când te-am cunoscut, rămâneai la vreo 20 de paşi în spatele nostru” (modul lui de-a exagera cu bună intenţie...). Excesul de modestie îl tratează drept un neajuns al moldoveanului. „Suntem prea nu ştiu cum, aşa...”
            Îmi arată decupările recenziilor la spectacolele sale, apărute la Vilnius, Tula etc. Elogioase. Mai zice: „Sovetskaia  Moldavia însă nu pot s-o citesc. Cam ştiu ce scriu. Mă pricep”. (Însă numărul curent al gazetei chișinăuiene îl avea la îndemână!)
        La Moscova te poţi întâlni şi cu cei cu care ani de zile nu te-ai văzut la Chişinău: compozitorul Ion Macovei, sufletist, f. talentat, cuceritor prin felu-i de-a fi.
La spectacolul „Sfânta sfintelor” – foarte mulţi moldoveni. Moscova parcă focalizează, dar şi risipeşte iremediabil.
 
19.III.1977
 
        Când l-am vizitat la Moscova, Ion Druţă mi-a vorbit cu rezervă, chiar cu neîncredere despre F. Şi V. Cine ştie ce suspiciuni, poate că şi nefondate, îl vor fi pus în gardă. Ceva nu i-o fi plăcut sau cineva a iudit, cum se zice la Negureni. Nu prea se înţeleg multe din acel druţian: „Mi se pare că...”  Mai curând, ar fi la mijloc strădania cuiva, care i-a transmis fel de fel de zvonuri; o uşoară turnătorie.