Leo BUTNARU - POEME RECENTE

 Entropică

element de bază, în universu-n extindere ca taină, miraj
 
Mă vizitează în vis
alteori în ședințe de spiritism (pe care
de altfel
nu le-am avut niciodată);
                                       pe scurt –
mă vizitează Buddha, Confucius, Mohamed
Newton, Einstein
sau, între primii trei și ceilalți doi, – Copernic
fiecare spunându-mi tot ce știe
însă de fiecare dată concluzia mea
e una și aceeași:
                          niciunul din ei nu știe  
cât știa Socrate
                         care
nu știa nimic.
Din preajma Araratului
Vetrele primarilor trăitori din Urartu
în prejma înzăpezitului Ararat
neamuri cu nasul artistic coroiat
leit clonțul bufniței
zisă pasărea înțelepciunii
în esențele ei biblio-armene
teritorii pe care și eu le străbat
întâlnind pe aici un antic necunoscut
chiar pe mine însumi în persoană.
 
Armenia!...
 
                   În minte mai am
românizarea minunatelor voroviri despre tine
aduse pe lume de Mandelștam
iar pe mine aici
la poalele muntelui pe care-a adăstat Noe
unde e-n dispute cu sine însuși pământul
mă duce gândul că lumea a ieșit cum a ieșit
și este cum este chiar din motivul
că la început a fost Cuvântul
și poate că, parțial, Araratul...
 
Demografică
 
Necruțătoare criză demografică – demono-
grafică...
              De
mai continuă cu același ritm depopularea țării
curând nu va mai fi nevoie de recensământ
ci de o simplă strigare a catalogului.
 
Dar nu se știe dacă
printre cei care vor răspunde la apel
vom fi și noi...
Și mai...
 
în ochii oblici ai Monei Lisa
Turnul din Pisa
                        e
                             și
                                  mai
                                        în-
                                             cli-
                                                   nat
 
spre păcat.
 
Coborând, ieșind
 
Nu e complicat să cobori din Turnul din Pisa
ci e mult mai greu să ieși din el
și să pleci
să treci prin gloata înghesuită
în jurul lui.
 
Libertate
Turnului din Pisa!
 
Zi de zi, noapte de noapte
 
Zi de zi
dar și nopți la rând
peștii caută nada
mânați de supliciu;
 
zi de zi
dar și noapte de noapte
peștii merg la moarte de parcă
ar merge la serviciu.
 
Autostopul
 
Când
pe Pământ
îngerul păzitor ridică o aripă
să nu crezi că el ar vrea să-și ia zborul
să te abandoneze.
 
Nu. Poate el
face autostopul.
Are de mers undeva
că n-o să stea viața întreagă
nedezlipit de tine.
 
Pur și simplu
în scurta lui absență
fii și tu mai precaut
mai cu ochii în patru.
 
Două versuri
 
aceste versuri ale mele –
 
Cântarea cântărilor
Cântarul cântarelor –
 
cineva le-a pus la începutul unei cărți
dându-le drept ale lui.
 
Prin urmare
mie unuia
autorului
nu-mi rămâne decât să spun
că aceste versuri
pe care le credeam ale mele –
  
Cântarea cântărilor
Cântarul cântarelor –
 
sunt de fapt
și de drept
ale Domnului.
 
Ale Lui!
 
Aleluia!
 
Smartphone-ul cere jertfe
 
Atâți inși aiuriți cu ochii pe display
dau cu capul în stâlpii de electricitate
în garduri
panouri publicitare
chioșcuri
stații de troleibuz;
 
dau cu capul în capul altor inși cu ochii fixați a demență
pe dreptunghiul displayului...
 
Pe alocuri
asfaltul trotuarelor e însângerat. 
 
Deocamdată
 
Vechi locomotive pufnesc din aburi nou-născuți
de-o fierbințeală proaspătă de zahăr lichefiat, aripat
suflat de dorul plecărilor și chiar al intrigilor epice
la despărțiri pe peroane poetice. Știu, vi s-a întâmplat...
 
Osatura arhaică a lumii, coaste de traverse, șine prelungi
rețele-n păienjenișul stațiilor de triaj crescând în tiraj
dus-venitul omenirii multiplicată prin ea însăși, sieși
 
de moto având celebrul vers al vreunui genial călător
despre șinele de fier ce leagă cobză, fedeleș națiunile
cărora însă mișcarea, viteza TVG, azi, le dă dezlegarea
de a se amesteca, fără a-și uita, deocamdată, numele.