luni, 11 iulie 2016

ESCORTA DE COLIBRI














Escorta de colibri

În memoria mamei

De obicei, Pasărea Raiului este escortată de un stol de colibri
să n-o atace cumva vultanul. Nu zâmbiţi: în cer
stolul de colibri este precum un banc de piranha în Amazon.

Cu incredibilă abilitate şi hărnicie de luptătoare
măruntele păsăruici pur şi simplu se năpustesc la vultanul răuvoitor
şi, câte doi-trei-patru colibri laolaltă, îl înşfacă de câte-o pană
smulgându-i-o.
                        Vă daţi seama – un vultan jumulit
nu se mai ţine în zbor
căzând, rostogol, de pe un nor
                                                 pe alt nor
până ajunge la pământ
unde îl aşteaptă deschisă gura iadului păsăresc

în vreme ce Pasărea Raiului
escortată de un brav stol de colibri
îşi urmează calea spre – fireşte – rai
unde adună pai cu pai
pentru cuibul său simplu de
ţărancă a păsărilor.


La uşa primăriei

Se poate spune că la Chişinău e democraţie deplină
poate chiar ceva peste: iată
fix la 8.20
în faţa primăriei
un hindus îşi aşterne covoraşul
se aşează pe el cu picioarele încrucişate
îşi scoate fluierul (cum s-ar mai chema el în hindi aia
indo-europeană din ramura indo-iraniană…)
apoi fachirul (să-i zicem aşa)
deschide coşuleţul în formă de oală dar
împletit din mlăji de Gange
prinde a ţiui din ’strument:
                                           când
fix la 8.28 să intre la serviciu
primarul e primul care vede cum
din coşul de răchită iese vipera ca şi mitică
unduindu-se a coregrafie orientală
ca o prelingere (în sus!) a unei hiper-
groase şuviţe de miere.

Sigur
aceasta şi înseamnă democraţia totală
dar mai ales corectitudine politică
inclusiv faţă de vipere.


Pentru Patrie

Ah, câte am făcut noi pentru Patrie!
Unii au murit,
alţii pur şi simplu nu s-au născut.


O altă nenorocire

Ce groaznică altă nenorocire pentru popor:
deplina libertate a cuvântului în
absenţa ideilor…



De-ai lui Gogol la Judecata de Apoi

Iar când la Judecata de Apoi se părea că
se încheiase şi ultimul ritual – cel cu dreptul de a reînvia
al unora
la un moment dat Dumnezeu întrebă grefierul:
– Dar unde sunt sufletele moarte ale lui Gogol?
Ce facem cu ele?

La care grefierul îşi luă curajul de a răspunde timid:

– Dar ele, Doamne, nici nu au murit…


Surfing în Galileea

Nu de pe ţărmul de mare 
de data aceasta cam agitată
însă, de obicei, calmă
aproape nemişcată,
                               Marea Moartă,
ci de pe malul Ghenezaretului,
                                    Lacul Galileei,
Ioan Botezătorul admiră câteva tinere
mândre iudee ce fac surfing.
printre ele – şi fiica Irodiadei,
juna cea zveltă
                        şi mai bronzată.

Ah, Apostole, nu e sigur dacă şi de data aceasta
nu te aşteaptă însângeratul ghinion,
însângerata biblică idee,
că fiica Irodiadei ar putea iar să-i ducă lui Irod la ospăţ
                                                                        capul tău,
purtându-l pe placa de surfing pe care 
alunecă abil acum
în a lacului agitată magie;
                                        pe placa de surfing
umedă, cu câteva alge
şi jumătăţi de scoici mici lipite pe ea,
îţi va purta capul
                           precum altădată            
pe aurită tipsie…


Bliţuri

Bliţurile fulgerelor sunt atât de puternice
încât par să-mi străbată creştetul
producându-mi în creier un haos feeric pe care
tot ele
concomitent
le şi fotografiază.

Undeva în cer
cineva examinează pozele luate din
interiorul raţiunii mele.


Catren cu căluţi-de-mare

Unduiţi printre undiţe hipocampii bat câmpii! O herghelie de virgule
fără texte în apele mari clătinate-a cantilenă. Virgule solitar-hoinare
fără text dar care, iată, în marina arenă, cu exotic şi legănat antren
dau pretext şi temă pentru acest cabalin şi, sper, delicat catren.


Biserica din Căuşeni

Acum e şi mai scundă decât
se permisese pe vremea când era ctitorită – nu mai înaltă
decât calul cu tot cu păgânul în şa.

Cum să vă spun cam cât s-a tot mai lăsat în pământ?... Aşa
pe înţelesul oricărui om…

...Îngerii de pe pereţi deja
îi sunt până la genunchi în cernoziom.


Dincolo

Dincolo de bine şi de rău

adică
inclusiv
dincolo de plus şi de minus…

…chiar o fi interesant: cum e
când nu mai e valabil nici plus
nici minus
nici pâs?…

…nici pâs
adică
inclusiv
dincolo de consoane şi vocale

…ar fi chiar mai interesant decât dincolo de bine şi de rău
dincolo de plus şi de minus
nu? – dincolo de consoane şi vocale…


Mutaţie

De când în lume a devenit atât de obişnuit
ca inşii să-şi demonstreze degetul mijlociu
probabil
sub influenţa deformaţiilor psihice s-au produs
unele modificaţii genetice
                                          încât
deja tot mai frecvent se nasc prunci
la o mână
sau la alta
                cu câte un singur deget;

bineînţeles

doar cu degetul mijlociu.

2 comentarii: