Primesc de la prietenul şi colegul Lucian Marina textele de mai jos, pe care le public dimpreună cu condoleanţele ce i le exprim de aici, din apropierea Nistrului, din preajma cetăţilor româneşti din lungul acestui fluviu al pătimirilor noastre.
l.b.
Stimati colegi si prieteni,
Va mulţumesc pentru cuvintele de condoleanta exprimate.
Durerea e mare si cand iti pierzi un coleg, prieten sau o ruda dar cand moare MAMA esti orfan, în special daca tata e decedat deja de 14 ani.
O vom pastra in vesnica amintire pe mama mea, Livia-Leana MARINA (nascuta Brenici), respectata si in tara si strainatate
A fost pionier in aplicarea noilor metode de predare a limbii romane literare in perioada grea postbelica cand nici pentru scolile generale, sa nu mai vorbim de scolile medii si cele superioare cand Voivodina si Serbia nu erau manuale in limba romana...
Astfel, in activitatea sa de pionierat a procedat la fel ca si renumitul om de stiinta profesorul universitar Dr Radu Flora care pregatea scripte si manuale pentru cursurile in limba romana pentru scolile medii si superioare, mai tarziu si pentru universitate.
Livia MARINA, invatator partizan, instruita la Progimnaziu si Liceul din Varset, respectiv Internatul Român pentru Fete din Varset de renumiti pedagogi de scoala veche, invatatori contractuali din Romania, dupa ce un deceniu a fost invatatoare la sat, la Voivodint si la Straja , unde a fost si directoarea Scolii cu opt ani in limba romana, cand in anul 1962 a inceput sa lucreze la Varset la Scoala generala OLGA PETROV RADISIC, a lucrat si la Scoala de Aplicatie a Scolii Normale unde a fost mentor viitorilor invatatori romani, temelia viitoarei elite romanesti din Voivodina.
Livia Marina învăţătoare la Straja, anul de învăţământ 1957-1958 |
În activitatea sa a practicat metode noi, necunoscute in practica invatamantului roman din Serbia, in special ca, atunci in perioada postbelica, nu mai era doar invatamant romanesc, ci invatamant cu cursuri de predare in limba romana in baza Planului de invatamant si a Programei analitice stabilite de Ministerul Invatamantului Serbiei.
A insusit un bagaj de cunostiinte noi si privind metodele de invatamant din Tara-Mama, Romania, dar si din Franta si alte tari, a inceput sa aplice metode pe care unii la inceput nu le-au inteles sau le-au acceptat, dar a fost incurajata de regretatul om de stiinta Radu Flora si prin activitatea bogata pe care a desfasurat-o a adus contribuţie imensurabilă la îmbunătăţirea învăţământului la românii din Voivodina.
Au rmas memorabile cursurile teoretice si practice de la intalnirile organizate de Activul invatatorilor si profesorilor unde Livia Marina impreuna cu invatatorul Panta Cebzan, in calitate de presedinte respectiv secretar al Activului iar, au ajutat impreuna cu expertii in materie la permanenta perfectionare a cadrelor didactice pentru scolile din Voivodina cu limba de predare romana.
Livia Marina, pentru activitatea în domeniul învăţământului şi pe plan social-politic a primit mai multe precunoştiinţe sociale şi importante premii, iar drept dovadă că a fost apreciată este şi faptul că figurează printre cele mai cunoscute femei românce din Voivodina, o carte pregătită de Laura Spăriosu, Şefa Catedrei de limbă şi literatură română a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Novi Sad.
Despre faptul cât de apreciată este activitatea de pionierat desfăşurată de Livia Marina şi contribuţia adusă la îmbunătăţirea învăţământului românesc în Serbia, vorbeşte eclatant faptul că se găseşte printre distinsele personalităţi din ,,Enciclopedia identităţii româneşti“, care a fost lansată anul acesta în ianuarie la Bucureşti. În acest volum de referintţă, Livia Marina este apreciată a fi una dintre cele mai importante personalităţi româneşti din întreaga lume.
Lucian Marina
Funeraliile învăţătoarei Livia-Leana MARINA
Vineri, 30 martie 2012, la Cimitirul din Voivodinţ au avut loc funeraliile învăţătoarei în pensie, Livia Marina, renumită personalitate a minorităţii române de pe meleagurile noastre care a lăsat amprente trainice în viaţa noastră social-politică şi cultural-ştiinţifică, în care sens merită evidenţiată contribuţia deosebită la îmbunătăţirea învăţământului în limba română şi munca desfăşurată în cadrul Societăţii de Limba Română din Voivodina.
Cu prilejul plecării în eternitate a distinsului membru şi pilon a Societăţii de Limba Română din Voivodina, conducerea S.L.R., respectiv prof. univ. dr. Ileana Magda, preşedinta Adunării S.L.R., dr. Brânduşa Juica, membră a Comitetului de conducere al S.L.R., cu bunăvoinţa conducerii Şcolii generale ,,Olga Petrov-Radišić“ (unde Livia Marina a funcţionat în perioada 1962-1981), au organizat o şedinţă comemorativă.
La reuniune despre distinsul ,,pedagog de şcoală veche“ au vorbit cu cuvinte alese mai întâi dr. Brânduşa Juica iar, apoi, poetul Aurel Mioc să citească un poem dedicat renumitului cadru didactic, pentru ca, în calitate de elevă a Liviei Marina şi membră a colectivului Şcolii generale ,,Olga Petrov-Radišić“, Bobiţa Ružičić, născută Selejan să aducă cuvinte de omagiu distinsei personalităţi.
S-a precizat că, Livia Marina, pentru activitatea în domeniul învăţământului şi pe plan social-politic a primit mai multe precunoştiinţe sociale şi importante premii, iar drept dovadă că a fost apreciată este şi faptul că figurează printre cele mai cunoscute femei românce din Voivodina, o carte pregătită de Laura Spăriosu, Şefa Catedrei de limbă şi literatură română a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Novi Sad.
Iar, cât de apreciată este în lume activitatea de pionierat desfăşurată de Livia Marina şi contribuţia adusă la îmbunătăţirea învăţământului românesc în Serbia, denotă faptul că se găseşte printre distinsele personalităţi din ,,Enciclopedia identităţii româneşti“, care a fost lansată anul acesta în ianuarie la Bucureşti. În acest volum de referintţă, Livia Marina este apreciată a fi una dintre cele mai importante personalităţi româneşti din întreaga lume şi trebuie precizat că în această Enciclopedie a identităţii româneşti sunt incluse importante personalităţi de la Decebal , respectiv demnitarii români, şi până la cei mai cunoscuţi intelectuasli ai zilelor noastre.
La reuniunea comemorativă de la Vârşeţ , despre contribuţia Liviei Marina din perioada când şi-a început apostolatul de învăţător şi despre contribuâia majoră la îmbunătăţirea învăţământului în limba română la noi, amintiri au evocat şi prof. Maria Balei, precum şi educatoarea Iuliana Majstorović.
IN MEMORIAM - Livia-Leana MARINA
Miercuri, 28 martie 2012, a plecat în eternitate încă un pedagog de şcoală veche, Livia-Leana Marina, născută la 9 august 1933 la Sutiesca sau Sărcia Română, cum se numea pe timpuri satul natal. Provine din familia Brenici a lu’ Crăciun, o familie onestă de harnici plugari.
A frecventat cinci ani la Şcoala primară din Sărcia Română unde l-a avut învăţător pe renumitul pedagog Alexandru Maiogan, iar orele de Religie le-a făcut cu renumitul cărturar român părintele Gherasim Andru, căruia i-a ajutat să elaboreze şi un volum de ,,Contribuţii la monografia satului Sărcia“.
În 1945 şi-a continuat şcolarizarea în limba română la Progimnaziu din Vârşeţ unde a avut fericirea să înveţe sub supravegherea renumitului învăţător şi pedagog român Todor Milovan. În anul 1948, s-a înscris la Şcoala Normală din Vârşeţ, Secţia în limba română, pe care a absolvit-o pe data de 28 iunie 1952. La Progimnaziu a activat în Uniunea pionierilor şi a participat la înlăturarea rămăşiţelor caselor distruse în bombardament şi la construirea centrului oraşului Vârşeţ. În piaţa din faţa clădirii Internatului Român pentru Fete „Luceafărul” a construit un parc. La Şcoala Normală am fost aleasă conducătoare a Secţiei de clasă şi în conducerea Uniunii Tineretului Socialist, respectiv în anul 1949 a fost proclamată şi brigadier fruntaş la acţiunea de muncă de construire a Complexului studenţesc din Belgradului Nou.
Din iniţiativa lui Ion Tăpălagă, vicepreşedinte al Cercului Vârşeţ, originar din Voivodinţ, din 6 septembrie 1952, lucrează la Şcoala primară din Voivodinţ unde a revitalizat viaţa culturală a satului şi a contribuit la emanciparea femeilor. De la 1 septembrie 1955, a lucrat ca învăţătoare iar, mai târziu, şi ca directoare la Şcoala primară din Straja, instituţie şcolară unde a funcţionat până la 1 septembrie 1962 când a trecut la Vârşeţ , la Şcoala generală „Olga Petrov-Radišić”, respectiv la Şcoala de Aplicaţie care funcţiona în cadrul Şcolii Normale din Vârşeţ. Aci a fost mentor viitorilor învăţători pe care i-a instruit cum trebuie să ţină ore, cum să se pregătească pentru cursuri şi cum să lucreze cu elevii din clasele combinate. A fost şi mentor al studenţilor de la Academia Pedagogică din Vârşeţ, pentru care a ţinut şi ore practice, conlucrând cu profesorii lor la o pregătire cât mai bună a viitoarelor cadre didactice pentru şcolile voivodinene cu limba de predare română.
A absolvit şi Academia Pedagogică din Vârşeţ, iar toţi învăţătorii care au terminat Şcoala Normală sau Academia au venit la lecţii practice la această învăţătoare exemplară care pentru munca sa fără de abnegaţie a primit şi prestigiosul Premiul ,,Învăţătorul partizan”. S-a angajat şi la educarea pionierilor şi Şcoala generală la care a lucrat a primit Premiul „Kurir Jovica” (Curierul Ioviţa) ca cel mai bun detaşament de pionieri din Iugoslavia.
A fost aleasă şi în conducerea Conferinţei federale a Uniunii sindicatelor din Iugoslavia şi reprezentat românii la Congresul al VII-lea al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, ca delegat şi activist sindical exemplar.
A activat şi la Societatea Cultural-Artistică „Petru Albu”, respectiv la Societatea Cultural-Artistică „Luceafărul” din Vârşeţ iar, pe lângă activitatea de partid, a fost aleasă şi în organele de conducere la sindicat, inclusiv la nivel federal, respectiv în organele de stat ale Iugoslaviei. A fost patru ani deputat în Adunarea Provinciei Autonome Voivodina şi 12 ani deputat la Comunitatea de interese pentru cultură a Voivodinei. Şi-a adus o contribuţie majoră la propăşirea învăţământului preşcolar şi şcolar în limba română în Voivodina.
Ani în şir a fost preşedintă a Activului învăţătorilor români iar, 15 ani şi secretară a Societăţii de Limba Română din Voivodina-Republica Serbia, prestigioasă instituţie ştiinţifică care de aproape jumătate de secol activează ca o Academie de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia. Înfiinţată în anul 1962 de renumitul om de ştiinţă român din Banatul iugoslav regretatul profesor universitar dr. Radu Flora această instituţie a lăsat o amprentă puternică animând viaţa culturală şi în special cea ştiinţifică a românilor din Serbia. Pentru activitatea sa Livia Marina a primit şi Ordinul muncii cu coroana de argint, distincţie care i-a înmânat-o personal Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federale Iugoslavia!
A ieşit la pensie în anul 1981. A trăit la Novi Sad până la 28 martie 2012 când a plecat în eternitate.
Dr. Brânduşa Juica,
membru al Comitetului de conducere al S.L.R.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu