luni, 19 noiembrie 2018

POEME LA CLUJ / „APOSTROF”




                                                              Leo Butnaru

Donator tuturor

Tuturor ne e dat să vedem
uneori
cum se subție
și se întinde prelung
cea din urmă fâșie a apusului – relaxată
ca brațul din care
parcă
pentru muritori
Dumnezeu donează sânge...


*     *      *

Totul e de la Dumnezeu
numai Dumnezeu e de la Mama.
 

Hohot în zori

1

Se întâmplă că
în plină ceața dimineții
sau în abundenta lumină a amiezii
vreun om
sau vreo fantomă mă întreabă ce mai fac.

– Bine, mersi, ca totdeauna.
Caut un sens....

Același: al vieții...

2

Se întâmplă că vreun bătrân
la cei aproape
sau peste 100 de ani ai săi
de cum deschide ochii în zori
să prindă a râde în hohote:
                      De cum se trezi
iar îi veni să se întrebe
care e totuși sensul vieții...


Pentru sănătatea dumneavoastră

Pentru sănătatea dumneavoastră
evitați excesul de sare
zahar și grăsimi

consumați zilnic minimum 2 litri de apă
și citiți cel puțin două poeme.
                                             
                                             (În genere
este bine să știți
că excesul de poezie
nu dăunează sănătății dumneavoastră
ci din contră.)

Semn de Biblie

1

...de peste întinsul potopului care
începuse a-și îngusta apele
porumbelul reveni la arcă
la Noe
în cioc cu o ramura de măslin...
                      Eu mă gândesc că
de-ar fi existat pe atunci Biblia
și ea salvată în arcă
probabil Noe ar fi pus acea rămurea
între filele ei
semn de carte...

2

În fine
apele se potoliră.

Salvat la potop
când coborî din nou pe pământ
potențialul creator și-a zis:

„Iată și vremea de a trece de la arca
la arta lui Noe”.


Peste mâini

Unii  – cu mâinile în vânătăi
alții chiar cu mâinile bandajate...

cei mai mulți dintre ei fiind cei care
au vrut să-și ia destinul în
propriile mâini...
                            De regulă
asta se pedepsește... 

Săgetări, săgetări, săgetări...

adevărul seamănă atât de mult la toate ale lui cu Sfântul Sebastian...

Sfântul Sebastian mucenicul seamănă atât de mult cu adevărul
atât de săgetat
atât de săgetat... – cu supremul adevăr care
probabil
ține totuși
de legi post-mortem...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu