Leo BUTNARU
În orizontul conştiinţei
În deplina
năzăririi pace
se face
că-mi văd propria
conştiinţă
sau fire
(dacă eventual
există vreo deosebire
între conştiinţă
şi fire);
oricum
ceva ca o câmpie
netedă întinsă
încât de-ar fi
să-ţi fugă câinele de acasă
pe necurmata
netezime
l-ai vedea şi a
treia zi alergând undeva
a slobozenie
peste câmpia întinsă care
pentru propriu-mi
văz rămâne nici pe departe cuprinsă
între
orizonturile unei intimităţi omeneşti (vă daţi seama
aceasta ar fi
imensitatea imensităţilor – intimitatea omului)
iar undeva nu
prea departe
(ca să pot
distinge contururi) zăresc parcă
silueta unui mare
truditor
să zicem – cu
oarece confuzie – Confucius
sau poate
ceva mai tânărul
decât el Socrate:
stă
aşa
încovoiat din
spate
în mână cu un
chitonog rudimentar pe care
îl tot înfige
îl tot înfige în
conştiinţa
sau în firea mea
sădind ceva…
sădind ceva…
sădind ceva…
Punctul
Lui Dumitru Augustin Doman
Şi punctul mort
va reînvia odată cu vieţile care vor ajunge la el
la punctul mort
şi punctul va fi
din nou viu
neameninţând
destine
acţiuni
iar morţilor ce
vor reapărea în Ziua Învierii
le va reintra
sufletul pe gura
din care li se
urcase la cer
în grădinile
respiraţiilor – adică
foştii morţi îşi
vor reprimi duhul pe care şi-l dăduseră
şi va fi o mare
taină fremătătoare în aceste Circuite ale Învierii
oamenilor morţi
şi punctelor moarte
şi lume multă va
reîncepe să vorbească în limbile sanscrită şi latină
şi alte limbi
care de veacuri se considerau moarte
şi care în Ziua
Învierii vor reînvia şi ele
cu tot cu
vorbitorii şi scriitorii lor stinşi
de prin
antichitate – până la naşterea lui Hristos
unul din ultimii
vorbitori de latină încă vie (cel puţin
pe Peninsula
Sinai
alias Asia Apuseană); da
latina limbă ce
avea să moară şi ea
după Pilat din
Pont ce se spălase pe mâini
şi pe dinţi se
spălase de limba latină ce era deja
pe cale de
nefiinţă vorbită;
şi la Înviere din
ceruri se va auzi: „Iată omul reînviat”
şi „Iată limba
reînviată”
despre punct
tăcându-se pentru că
se va subînţelege
de la sine că va reînvia şi punctul mort
iar într-o nouă
viaţă Pilat ar fi învăţat şi el o limbă
franceza sau
engleză să zicem
după care
să se numească
Pilat din Point adică
Pilat din Punct
şi de la capăt, –
şi pune virgulă, pentru că
spre deosebire de
punct
virgula nu moare
niciodată
deci nici nu
reînvie
ceea ce nu
înseamnă că nu e sensibilă la tristeţi la drame
pentru că iată,
virgula pare
o lacrimă căzând
invers
spre cerurile
unde se reînvie.