HAIKU PRIN SECOLE
În traducerea lui Leo BUTNARU
…În fine (de mai mult timp deja acest „în fine),
chiar şi oarecum rigizii japonezi, care susţineau că metafora e non grata în poezia lor de formă
tradiţională, au cedat presiunilor necesităţilor de înnoire a genului haiku, de
diversificare a registrului stilistic, tehnic, cromatic al acestuia.
Tomizawa Kakio (1902–1962) a resimţit influenţa poeţilor simbolişti,
încercând să exprime spleenul / angoasa modernilor şi să introducă, în manieră
occidentală, abstracţiunea, metafora, analogicul. Iar până la el, Nakatsuka
Ippekiro (1887–1946) a introdus stilul
vorbit în haikuurile sale, eliberate de obligativitatea celor 17 silabe. El e
considerat fondatorul haikuului în formă liberă. A scris haiku în formă liberă
şi (mereu) tânărul (1961 – 1987) Sumitaku Kenshin. Apoi descătuşarea prozodică
a haikului a continuat cu Nagata Kōi (1900 – 1997), poet de un stil foarte
personalizat, uneori obscur, legat de imageria decrepitudinii, singurătăţii,
fragilităţii omului şi lumii lucrurilor care-l înconjoară. De asemenea, acest
autor a insistat în promovarea aspectului comic, ironic în reflecţiile despre
om şi lume. Nakamura Kusatao (1901–1983) şi-a exprimat nemulţumirea faţă de
tendinţele ce încurajau diletantismul şi reîntoarcerea la tradiţia rigidă, fiind
primul care a valorificat ideile haikuului care integrează realitatea socială,
reflecţiile filosofice şi spiritul unei emoţii poetice autentice, opuse
lirismului convenţional şi academismului rigid. Acestă modernizare a haikuului m-a şi încurajat să
traduc unele mostre din contemporaneitatea sa. Am făcut-o prin intermediul
limbii franceze, deoadrece... deocamdată, nu cunosc... japoneza...
Natsume SÔSEKI (1867-1916)
* *
*
Fără să ştiu de
ce
Iubesc această
lume
În care venim să
murim.
* *
*
Umbra florilor
Umbra femeii
Amestecate-n luna
voalată.
* *
*
În această lume
schimbătoare
Fă-te mai marele
bonzilor
Şi siesta îţi e
asigurată.
* *
*
Lovitură în gong
În aerul stătut
Un ţânţar
somnoros.
* *
*
Plecându-te şi
surâzând –
Un bob de
grindină
Căzând din coc.
* *
*
Frig pătrunzător.
Eu sărut
O floare de prun
În vis.
* *
*
Se aşeză pe
umărul meu
Caută şi ea o
societate
Libelula roşie.
* *
*
Oamenii mor
Berzele se nasc
Translucide şi
lucioase.
* *
*
Dacă aş fi
suveran
Peste o insulă
pustie
Asta ar vi
revigorator.
* *
*
Toate
crizantemele
Aruncaţi-le în
Sicriul lui.
* *
*
Pentru cei care
au plecat
Pentru cei care
au rămas
Păsările migratoare
vor reveni.