PRINCIPIUL ÎNGERULUI

Odată

pe când eram învăţăcel la cursul primar

al şcolii personale de literatură

văzând cum coboară din cer un înger

mi-am pus gând ce aş fi vrut de la el

ieşindu-mi că ar fi bine să-mi dăruiască un poem

tocmai despre lăsarea sa pe pământ

despre ce simte

etcetera.

Chiar aşa i-am şi spus:

Dăruieşte-mi te rog un poem.

Dar nu m-am ales decât cu ce aţi citit până aici

atât:

       îngerul era surdo-mut.

…Aşa gândeam

însă uimitor îngerul a dat glas:

Te-am lăsat să te descurci de unul singur

a zis

oprindu-se din drum.

Vezi? Ai reuşit şi fără ajutorul meu.

Poate că am contribuit şi eu puţin

oarecât

aici

în final

prin ceea ce-ţi spun acum.

Mai apoi

din alte întâmplări similare

am priceput principiul neabătut:

de obicei

îngerul te ajută la început

sau la final de poem.

Cât de cât.

Deloc mai mult.

19.X.2013

Bacovia

                   Dormea întors amorul meu de plumb.

                                                       Geoge Bacovia

Greu, dormea întors amorul său de plumb

Iar, obosit, poetul dormea neîntors

Şi obscuritatea-n lume tăinuia

Metalul măsliniu şi omenescul tors.

Alchimii erau, de azi şi de trecut,

Vibraţie păgână-n vers de acatist

Ca transfer de sens pe largul înţeles

Al timpului de mâine, trist şi hedonist.

Noduri mari de viaţă cu vipere, fachiri

Legau umanul cu ce înseamnă plumbul

În alianţe reci sub umbre albăstrui

Ca despre ele însele lung şir de ştiri

Şi negaţii care izvodeau poemul

Ca dedicaţie şi-ofrandă nimănui.

30.XI.-I.XII.2013

Ziua internaţională

după atâtea zile internaţionale a diferitor profesii fenomene şi iluzii

inclusiv ziua internaţională a nopţii internaţionale (bineînţeles luminoase)

odată şi odată se va sărbători şi ziua internaţională – pur şi simplu – a zilei internaţionale

pentru ca să fie cum s-ar spune tacâmul deplin

dat fiind că sună chiar frumos: ziua internaţională a zilei internaţionale

rămâne să se elaboreze statutul zilei internaţionale a zilei internaţionale

modul ei de a fi sărbătorită ziua împrejur

circadian

adică şi noapte

inclusiv la circ

precum există noaptea muzeelor deschise

noaptea cărţilor neînchise (inclusiv în sine peste sine – cu copertele – dar

neînchise şi în puşcăriile cenzurii)

să existe şi noaptea zilei internaţionale vraişte

ca oiştea (simbolică a) tuturor celorlalte zile

19.IV.2013

Cele două Salomee

Salomeea venise la emisiunea „Dansez pentru tine”

şi lumea presupunea că moravurile deja s-au mai îndreptat

dar nu a fost să fie: peste câteva zile

preşedintele juriului a fost găsit decapitat

iar cu Salomeea s-a întâmplat exact ca la palatul lui Irod Antipa

ceea ce însă nu-nseamnă că a fost adus jertfă şi ciclul de emisiuni

„Dansez pentru tine”

capii televiziunii considerând că fusese de ajuns

capetele celor doi – al capului de juriu şi cel al dansatoarei…

…numai că – îmi dau seama – deja mi-i cam dat a confunda

a încâlci oarece iţe

neştiind de care Salomeea a fost totuşi vorba – de

fiica lui Iosif Logodnicul

cea dintre milostivele mironosiţe

care oblojiră cu mirt Mântuitorul

sau de fiica Irodiadei care când mama-şi întreabă

ce să ceară contra dansului său pentru regele Irod

Irodiada îi zice nemernic: capul lui Ioan Botezătorul!

20.X.2013

Şi caii…

I

Aceşti căluţi

aceşti ponei cu ochi semi-ciclopici

dar blânzi

mă duc cu gândul la inevitabila vreme

când mor şi caii

inclusiv Pegas

dar mai ales vremea când mor călăreţii

adică poeţii

indiferent de şi-au

sau nu şi-au ars spatele acolo sus

în prejma stelelor

sau a flăcărilor ţâşnite pe nările himerelor

II

…Parcă nimic în legătură cu

filmul tinereţii noastre

Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? Dar

asta e… trist

însă mor şi caii

pentru că şi calul

cât o fi el de cal în fastuoasă coamă

tot cade în comă

şi face spumă la gură

cât un întreg lan de păpădii

dii dii dii murgule dii…

2.XI.2013

Sufletul

Probabil sufletul e ca un suflu

ce ar face să vibreze o harpă eoliană

însă uneori suflul sufletului te poate trage precum curentul

(de asemenea prin ferestuica deschisă

de asemenea la vreun colţ de stradă

unde rafalele vântului parcă s-ar opri şi

brusc

şi-ar privi peste umăr).

Sufletul are multe în comun cu circulaţia aerului în univers

cu fluxul şi refluxul acestuia

tocmai din acest motiv uneori putând să te tragă precum curentul

încât şi din cauza sufletului ai putea umbla obrintit 

aiurit

poate chiar de nelecuit…

15.XI.2013

Pur şi simplu versuri dintr-o zi şi o noapte de septembrie

I

Probabil

la ora asta

în emisfera astrală apune constelaţia Săgetătorului

vânător voinic

cu ochi asiaţi

de calibru mic.

II

Odată ce câinii urlă la lună

probabil ar trebui să existe şi corăbii cosmice speciale

pentru aceşti patrupezi curioşi…

III

În gândul său mic

fluturele înjură omul care a stins lumânarea

astfel salvându-i viaţa.

IV

E la revărsat de zori. Un colţişor de beznă

câteva boabe de întuneric

câte au mai rămas

din noaptea asta de mas

pe care le vom măcina

ca pe negrul-ruginiul de cafea.

V

Când pui în ceainic la topit mici frunzuliţe de ceai cârlionţate –

de cum se topesc, se îndreaptă din spate, se desfac

se desfată în apa fierbinte

aceste frunzuliţe de ceai care, iniţial

uscate, cârlionţate

aduc a nişte circumvoluţiuni de nu prea multă minte.

VI

Biscuiţi şi fructe uscate…

Cum arată fructele uscate?...

Nu vi s-a întâmplat să vedeţi vulvele mumiilor?...

VII

Într-un loc anume al pustiului

există o carieră special amenajată

din care

să se extragă nisipul pentru clepsidre…

VIII

Probabil

la ora asta

în emisfera astrală

vreo cometă pe cer trece-aşa păgână şi neclară

ca o fesă şi un şold atacată de celulită…

IX

În poeticească îndeletnicirea când

des compun descompun o compun des

ce bine că e şi un Happy End!

Şi ce trist e că Happy

are End…

7-8.IX.2013