Origini
Spre limba
maternă venim
din limba paternă
– Tăcerea
Dumnezeiască…
Motiv îngeresc
de nu aveai
aripile în loc
de pardoseala
hainei
sigur te lua
frigul
„Formă şi conţinut”
1. Fila-standard
I
Atât mi-a intrat în destin acest A4
acest international standard paper omni-idolatru
acest international standard paper omni-idolatru
încât
mai că întregul alfabet a început să mi se pară
B4 C4 D4 E4… Q4… Ş4…etcetera
adică un discurs dominant
de la
A 4 – la Z 4…
II.
Fila-standard 2
…În fine
nestăvilitele incertitudini de orice fel
duc inevitabil
la ultima lovitură de teatru
când dispare deosebirea dintre formă şi
conţinut
şi sclavagista dependenţă de formatul
A4.
Cu negru drapel în dinţi
…ce aş merge azi
să mă predau
celora pe
care le-am cucerit cândva – frumoaselor femei;
cu alb
sau negru drapel
în dinţi
să capitulez la
sânul lor
dar
precum zicea
fantasticul Villion:
Ou sont les femmes d’ antan?
Undeva – brumate
înzăpezite poate…
Sunet suav
(niponă)
În odaia
întunecată
foşnetul aripilor
de fluture… – parcă
de pe piciorul
gheişei alunecă ciorapul…
Memorie, zăpadă
Grădină publică. Alei
populate de monumente –
somităţi în somn de veci – după ninsoare
toate
în feşi albe
de parcă
astfel arată
memoria bandajată
a unei naţiuni…
(Probabil
memoria e totdeauna bolnavă…)
Leagăn în tundră
Izbă părăsită
acoperiş spart
geamuri sparte
în calea viforniţei ce clatină
zbuciumat
în iatac
un leagăn plin cu zăpadă…
Bibliostatistică
Atâţia imigranţi
spre Occident. Dar
nici acolo nu
pare să crească
numărul cititorilor …
Poezia şi lumina
1. Descoperire
Ca şi teoria lui Newton
sau ca Evrika lui Arhimede
poezia apare în conştiinţă cu
viteza luminii.
2.
Inadecvări
Sărmanele
stele!
Issa
Ce nesocotinţă,
poete, să spui:
„Sărmanele
stele!...” Ele
privind spre noi
ce ar trebui să
zică?...
Apocalipsa, 20:12-15
sau
sicriele albe
…acolo este exact
precum spune
Apocalipsa: „… marea a dat
pe morţii cei din
ea…”
pentru că nu, nu
e absolut nemişcată
Marea Moartă
ci, din vreme în
vreme, zbuciumată,
ea aruncă pe ţărm
sicrie de spume…
Situaţie
Chiar fără de
capăt e infinitul?... – În propria creaţie
o fi şi Dumnezeu
depăşit de
situaţie…
Felicitări, dragă Leo! Ai avut un an liric bogat. Superb primul poem! Un joc foarte profund: poem-apoftegmă. Pe aceeaşi linie şi ultimul. Poate începi anul cu o pagină în Argeş.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereDragă Augustit, mulţam pentru gânduri şi cuvinte bune! Cu plăcere îţi voi trimite, chiar az, poemele de început de an. Fratern, L.B.
RăspundețiȘtergere