vineri, 31 ianuarie 2020

FULGER ÎN STEPĂ (Poeme noi)






Ceva în comun

Ce aș avea eu în comun cu
dispariția mamuților?...

...Posibil
tot
poezia...


Ușor nehotărât

Așa e – Hamlet în mare îndoială:
– A fi sau a nu fi?

Unii îl cred extrem de lucid
alții aproape nebun.

Și al Treilea
de fapt Primul peste Toate
Dumnezeu
întrebându-se nehotărât:
– Să-i spun sau să nu-i spun?


Mielul

Când
spre a-l ocroti de gerul iernii
părinții aduceau în casă
punându-l pe țol
lângă sobă
un plăpând miel de Astrahan
încă aburind de căldura placentei
de căldura burții mamei sale
(și a... mioriței în general)
cârlan cu chipul – cum ar fi zis poetul Ayghi – de
prunc egiptean
pictat plat în piramide
eu îl întâmpinam cu cântec din scripcă de hlujan
scârțâindu-i ceva – poate că
fără să știu
chiar „Hârciogul” de Beethoven
de care
de fapt
în satul nostru nu știa nimeni
sau doar poate cineva din cancelaria școlii
ar fi putut descifra ce-i cântam eu acelui miel-copil
cu chipul pruncilor de Nil.


Că nu știu

Se pare că – simplu – astfel
s-ar putea lămuri trucul:

Fericiți cei săraci cu duhul
că nu știu, bieții de ei, ce înseamnă
să fii bogat cu duhul.


Curată-adevărată...

În această poluarea fatală
când în loc de H2O potabil
lumea bea petrol rentabil
printre băltoacele post-istoriei
dar mai ales ale postmodernismului
ARTA curată-adevărată
stă rușinată
jignită
în mută întrebare – trecu în goană
huruitoarea
hurducătoarea rablă a minimalismului
care o stropi cu noroi
din cap până-n picioare...


Poliția, poeții

Poezie și adevăr.
                Goethe

Crâncenă luptă în piața mare
în inimă de cetate!

Pe de o parte – poliția
poeții pe de cealaltă parte
între ei – mulțimea.

Bubuituri, lozinci, bâte, megafoane!

Gazele lacrimogene dispersează mulțimea
versurile lacrimogene o readună
aceasta scandând:
¡Patria o muerte!
                             Vrem
poezie și dreptate!


Poezia firească

Ceea ce e foarte scump pe lume
în viața omului – poezia firească
aparține celor care
de dragul ei
pentru ea
întru apărarea ei
sunt gata să moară
dar mai ales – să trăiască.


Printre politicieni

Printre politicieni
când le merge ceva mai rău
când le merge chiar foarte bine
ai impresia că umblă bietul adevăr
cu coada între vine...

Ah, adevărul
ce mult seamănă cu poporul!...


Din basm

1

Dragostea mea este grada de corp a
Frumoasei Fără Corp.

2

Când îngerul meu păzitor obosește și el
și se odihnește
paza mea de corp este chiar
grijuliul meu suflet.


Mirosul lumii

Primăvară blândă
vară toridă
sau toamnă caldă.
Magazine Second Hand – cu ușile
și geamurile larg deschise.

Aerisire, aerisire, aerisire non stop.

De jur-împrejur – miros de țări
și trupuri străine.


Fulger în stepă

E o femeie-trăsnet.
             Argou

Eleganța
grația trupului
și sugestia erotică de o puritate naturală
fără nimic obscen – scria colegul Z.
de care-mi amintisem prin 1989
(iunie fiind)
într-un răgaz de potolire a prafului stepei
și a oboselii mele;
răgaz de curmare a iureșului prin stepa orientală
în fapt de trecere spre noapte
când
pe orizont
luna improviza dansul buricului
pe care-l priveam dimpreună cu femeia-paratrăsnet
căreia
întru a mă salva – i-am atins trupul... – ...și
brusc!
fulgerul de păcate
s-a descărcat în pământul stepei pardosite cu
puzderia licuricilor auto-electrocutați...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu