Vasko POPA (1922 – 1991)
Poet sârb de origine română, născut în comuna
Grebenaţ din Voievodina. Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Belgrad, după
care şi-a continuat studiile la
Bucureşti şi Viena. În timpul celui de-ai doilea război
mondial a luptat în unităţi de partizani, fiind făcut prizonier de germani şi
închis într-un lagăr din Zrenjanin. Primele poeme le publică în magazinul
literar „Noutăţi editoriale” (Književne novine).
Printre cărţile sale importante se înscriu „Câmpia neodihnei” (1956), „Cerul
secundar” (1968), „Pământ vertical” (1972), „Sarea lupului” (1975), antologia
de poezie populară sârbă „Mărul de aur” (1978), „Poeme” (selecţie din creaţia
anilor 1943-1976), apărută în limba engleză cu o prefaţă de Ted Hughes.
În anul 1972, Vasko Popa fondează Municipalitatea
Literară din Vârşeţ şi creează biblioteca de cărţi poştale „Slobodno lišće” („File libere”). În acelaşi an este ales
membru al Academiei sârbe de ştiinţe şi arte. Peste un an, fondează Academia de
ştiinţe şi de arte din Voievodina.
În 1995, municipalitatea Vârşeţ lansează premiul de
poezie „Vaski Popa”, atribuit anual pentru cea mai bună carte de poeme apărută
în Serbia.
LECŢIE DE POEZIE
Stăm pe o bancă albă
Lângă bustul poetului Lenau
Ne sărutăm
Şi printre altele
Vorbim despre versuri
Vorbim despre versuri
Şi printre altele
Ne sărutăm
În vremea asta poetul priveşte prin noi undeva
Priveşte prin banca albă
Prin pietrişul aleii
Şi tace minunat
Cu minunatele sale buze de bronz
În parcul municipal din Vârşeţ
Încetul cu încetul mă familiarizez
Cu adevărata esenţă a poeziei
AMUZANTA TAINĂ
Abia de prinde-a amurgi
În cârciuma ce se află pe drumul spre Iablonevo
Vin groparii din Vârşeţ
Hohotind încă din pragul uşii
Cer solidari doi metri de vin
Şi crâşmarul umple paharele
Aranjându-le în cruce pe masă
Pe această masă de un metru lăţime şi un metru lungime
Împreună cu dânşii şi eu
Beau cu ochii
Amuzanta lor taină
ÎN SATUL STRĂBUNILOR
Cineva îmi cuprinde umerii
Altcineva mă priveşte lupeşte
Un altul îşi scoate pălăria
Să devină mai vizibil
Fiecare încearcă să afle
Dacă mai ştii tu cine sunt eu
Bătrâne şi bătrâni necunoscuţi
Le atribuie nume flăcăuanilor
Şi fetişcanelor din memoria mea
Pe unul din ei l-am întrebat
De mai trăieşte şi de mai e bogat
Gheorghe Curea
Sunt chiar eu răspunse el
Cu o voce de pe cealaltă lume
Eu îi mângâi obrajii cu palma
Rugându-l din priviri să-mi spună adevărat
Dacă aş mai fi în viaţă eu însumi
PROBLEME DE FAMILIE
Ce de-a ani nu te-am văzut
Dar te-am recunoscut îndată
Tu ai devenit un adevărat lup
Îmi spune o rudă din Vârşeţ
Drept răspuns izbucnii în hohot de râs
Dar mai nimerit ar fi fost să-i explic
Că în faţa lui somnoros şi astmatic
Nu e decât greoaia şi gâfâitoarea fiară care m-a înghiţit
ZIDUL
#
Faţă în faţă cu zidul
Unde-i frumuseţea şi unde urâciunea
Unde e faţa mea
Faţă în faţă cu zidul
Unde-i aici forţa unde-i slăbiciunea
Eu nu cunosc regulile jocului
Aici nu există nici bine şi nici rău
Sunt singur singurel
#
Stinge-te iarbă
La ce mi-ar trebui razele tale
Pe pietroasa lovitură de palmă
Aici eu sunt lipsit de paşi
Cerule întoarce-te
În înalt
La ce mi-ar trebui albăstrimea ta
Printre norii de tencuială
Aici eu sunt lipsit de vedere
#
Şi tu
Cu pletele ploii şi pomeţii vântului
Retrage-te
Te ce mi te arăţi
În zborul fluturilor de var
Aici eu sunt lipsit de inimă
Piept în piept cu zidul
Mă împietresc zid devenind
INSCRIPŢII DESPRE CASA DIN
MIJLOCUL DRUMULUI
Despre monumentul tinerilor tăietori de pădure
de pe culmea neagră
Aici noi am învăţat flacăra să iubească
Pentru ca pământul să nu fie cuprins de pojar
Despre spânzurătorile de la
Terazije *
Spuneţi-le jefuitorilor pământului
Fie ca sub steaua noastră
De azi încolo ei să nu mai planteze copacii morţii
Deoarece pe ei înşişi îi vor devora fructele
________
*Terazije – localitate în
Câmpia Kosovo.
Despre pământ
Cel ce săruţi pământul cu tălpile
Înturnându-te devină al pământului sprijinitor cu tălpile
VERSURILE MARELUI ORAŞ
Nu demult îmi spune soţia
Pentru care aş face orice
Ar fi bine să am un
Copac nu prea mare
Care să umple prin oraş din urma mea
Traducere de
Leo BUTNARU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu