luni, 26 februarie 2018

📚 UN POET, O CARTE, UN POEM 📚 / 22

 
  *      *      *
 DiscuÈ›ia a doi conducători de-armată
se arunca precum bila grea 
din gură
Traducere: Leo Butnaru
obrazul se aprinsese 
de încordarecând cel de-al doilea a rostit
cu oarece lipsă de măsurăcă 
de n-ar fi mofturile comandanților
jocul ar fi de-a dreptul mizerabil
noi toți am alerga unul după altul
ascunzând drapele sub muncel.
Și brusc răspunsul s-a răspândit în cercuri
îndreptându-și puful mustăților
comandantul de campanie mai
dădea din mâini hăt din umeri
de se părea că fugind astfel va muri
È™i acolo din vârful muntelui vocea-i cădea
cuvântarea lui la picioare strălucea
de n-ar fi fost mofturile comandantului
nu se mai putea evita înfrângerea.
Și dintr-o dată au prins a căra arme
sute de mii jumătate de munte
două sute de bâte căpÈ™oare albe 
tunuri vidme
topoare ascuÈ›ite. 

Da celea au fost vremi de luptă
peste câmp un cazac trecea
iar în șaua lui căprița Manika
albă È›intată-n frunte se legăna. 

1926 sau 1927





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu